1 Introducere

Principalele puncte de interes ale cercetării au fost consecințele tranziției economice asupra comunităților de romi, diferitele forme și urmările excluziunii sociale, precum și mecanismele sale în societățile locale. Principalele obiective ale cercetării au fost:
– Să se realizeze o comparație între situația socioeconomică a romilor și cea a altor cetățeni ai României care trăiesc în localități și zone similare (vezi discuția despre eșantionare);
– Să fie scoase în evidență circuitele actuale de incluziune și de excluziune a cetățenilor de etnie romă;
– Să se ofere date relevante din punct de vedere al politicilor publice privind incluziunea și excluziunea romilor.
În acest scop, am folosit trei tipuri de metode de cercetare:
– Anchetă reprezentativă cu un eșantion rom și un eșantion ne-rom;
– Studii de comunitate în 36 de comunități rome;
– Anchetă sociologică în rândul autorităților locale.
Această metodologie complexă, care folosește mai multe metode simultan, este adecvată pentru studierea situației detaliate a persoanelor care se află în pericol sau în situația de a fi afectate de anumite aspecte ale excluziunii sociale. Un astfel de control reciproc al diferitelor metode ar trebui să reducă de asemenea numărul de posibile erori de eșantionare din concluziile finale.

1.1 Perspective de cercetare

Acest raport de cercetare cuprinde date din trei proiecte de cercetare empirică desfășurate în cadrul Componentei de Cercetare a Proiectului PHARE 2004, „Consolidarea capacității instituționale și dezvoltarea de parteneriate pentru îmbunătățirea percepției și condiției romilor”, implementat de Secretariatul General al Guvernului României și având ca beneficiar Agenția Națională pentru Romi. Secțiunea „Metodologie” prezintă mai în detaliu aceste trei proiecte. În următoarele rânduri vom încerca să plasăm acest raport în cadrul general al cercetării sociologice actuale cu privire la problemele romilor.
Mărginean et al. (2001) a analizat cantitativ 160 de publicații de cercetare referitoare la romii / țiganii din România, oferind o imagine de ansamblu asupra principalelor perspective și subiecte de cercetare. Autorii identifică trei perspective principale:
– Perspectiva identității, concentrându-se pe tradiții, istorie și specificul populației de etnie romă, se regăsește în 43% din publicațiile incluse în analiză;
– Perspectiva socioeconomică, concentrându-se pe sărăcia și nivelul de trai al romilor, se regăsește în 41% din publicații;
– Perspectiva relațiilor cu autoritățile publice, concentrându-se pe discriminarea instituționalizată a persoanelor de etnie romă în ceea ce privește accesul la servicii publice și în relațiile cu autoritățile, se regăsește în restul de 16% din publicații.
83% din studii discutau probleme legate de identitatea etnică; 75% se ocupau de relațiile cu alte categorii etnice de populație; 64% discutau calitatea vieții; 52% discutau integrarea socială; 31% se ocupau de numărul persoanelor de etnie romă; 23% discutau problema delincvenței și 9% se ocupau de probleme lingvistice (totalul nu este de 100%, întrucât unele studii se ocupau de mai multe probleme) se ocupau de probleme lingvistice (totalul nu este de 100%, întrucât unele studii se ocupau de mai multe probleme).
Este ușor de stabilit o legătură între acest raport și principalele subiecte de cercetare, întrucât se ocupă de cele mai frecvente dintre ele: identitatea etnică, relațiile interetnice, calitatea vieții și integrarea socială. Apartenența acestei cercetări la una dintre cele trei perspective discutate mai sus se dovedește mai dificilă. Perspectiva mai largă pe care am folosit-o pentru a interpreta datele poate fi cel mai bine înțeleasă ca o perspectivă asupra interacțiunii sociale: am discutat afilierea etnică și construcția identității etnice concentrându-ne pe interacțiunile (sau lipsa de interacțiune) dintre persoanele de etnie romă și gadje – în majoritate, etnici români sau maghiari. Procesele de clasificare etnică, de afiliere etnică, de distanță socială și de excluziune socială sunt înțelese ca diferite aspecte și consecințe ale tiparelor de interacțiune dintre indivizi, comunități și instituții. Continue reading »